Recomandările de mai jos sunt relevante pentru succesul reformei sistemului de protecție a copilului în România și finalizării procesului de dezinstituționalizare în țara noastră, cu precădere în contextul disponibilizării de fonduri structurale aferente cadrului financiar 2014 - 2020. Acestea reprezintă concluziile unui proces comprehensiv de consultări publice derulat de organizația noastră la nivel național pe tot parcursul anului 2014, la care au participat activ actorii principali din structurile de stat, dar și din societatea civilă, de la nivel local, județean și național.

Solicităm expres Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ca, în cadrul Planului Operațional Regional, prin Ghidurile Aplicantului care vor permite dezvoltarea proiectelor de realizare a unor servicii sociale rezidențiale bazate pe comunitate și pe familie, în perspectiva procesului de dezinstituționalizare a sistemului de protecție a copilului în țara noastră - aceste recomandări să fie incluse cu caracter de condiționalitate în Ghidurile Aplicantului care sunt relevante pentru astfel de proiecte.

I. Recomandări relativ la Casele de tip familial:

Număr de beneficiari – maxim 12 copii sau tineri.
Dimensiune: e recomandat ca suprafața să fie de aproximativ 250 metri pătrați.
Structură construcție (dormitoare, sufragerie, băi, spațiu pentru personal,etc.): pentru un grup de 10-12 copii, spațiul să fie împărțit după cum urmează:

4 dormitoare (astfel încât să nu fie mai mult de 3 copii într-un dormitor)
cel puțin 2 băi
un spațiu de zi generos
o bucătărie.

Structura construcției să fie solidă și sigură și de așa natură încât să permită accesul și mișcarea nestingherită a copiilor: dacă grupul de copii are nevoi speciale de natură fizică, construcția să fie doar pe un nivel construit. În plus, casa de tip familial să aibă o curte suficient de mare pentru a permite spațiu de joacă și activități de exterior pentru copii. E recomandat ca structura clădirii să includă un spațiu delimitat pentru personal (baie, zonă de depozitare bunuri personale, dosare, medicamente).

Amplasament – integrare în comunitate. Casa de tip familial să fie aproape de forme permanente de mijloace de transport în comun care funcționează cu regularitate. Casa să fie amplasată în interiorul comunității, pe o stradă obișnuită, între alte clădiri similare, cu vecini tipici. Proprietatea să aibă fie acces la utilități, fie posibilitatea de a organiza utilitățile fără dificultăți. Casa va avea acces la servicii medicale ușor accesibile, la servicii educaționale adecvate nevoilor grupului de copii, la școală, la locațiile tipice dintr-o comunitate.
La organizarea structurii grupului de copii din CTF, se va ține seama de următoarele principii:

grupurile de frați să locuiască împreună
proveniența copiilor să fie din comunitatea unde este construită casa, sau suficient de aproape, pentru a facilita reluarea și menținerea contactului cu familia
nivelul de nevoi speciale, astfel încât să nu existe riscuri legate de siguranța copiilor și să se țină cont de potrivirea grupului de copii/tineri pornind de la potrivirea profilului lor psihologic
nevoile educaționale și medicale ale copiilor.

Atmosfera din CTF. Scopul principal să fie acela de a replica o atmosferă cât mai apropiată de cea dintr-o familie obișnuită, tipică pentru o casă familială, să emane căldură și intimitate, cu accent pus pe dorințele copiilor privind amenajarea camerelor, colegii de cameră, mobilierul. Mișcarea în casă să nu fie restricționată pentru copii în nici una dintre încăperi, inclusiv bucătărie sau cămara de alimente și să ofere intimitate pentru baie și dormitor. Atmosfera de casă familială să nu fie afectată de semne și practici tipice clădirilor instituționale: signalistică hipertrofiată pentru ieșire în caz de incendiu, tabele și însemne PSI, stingătoare puse la loc vizibil, circuit alimentar, acces restricționat pentru copii în bucătărie.
Patrimoniu – Casele să fie păstrate/transferate în patrimoniul administrației locale/județene responsabile legal de tipul de serviciu social rezidențial respectiv, pentru a garanta păstrarea destinației lor, atâta vreme cât acest lucru se dovedește necesar.
Recomandările de mai sus se aplică tuturor copiilor/tinerilor, fie aceștia cu sau fără nevoi dizabilități.

II. Recomandări relativ la Apartamente de tip familial:

Număr de beneficiari – maxim 6 copii sau tineri.
Apartamentul de tip familial să aibă aproximativ 80 mp.
Structură apartament (dormitoare, sufragerie, băi, spațiu pentru personal,etc.) pentru un grup de 6 copii, spațiul să fie împărțit după cum urmează:

3 dormitoare (astfel încât să nu fie mai mult de 2 copii într-un dormitor)
cel puțin 2 băi
o cameră de zi
o bucătărie

Structura construcției să fie solidă și sigură. De asemenea, structura clădirii să fie de așa natură încât să permită accesul și mișcarea nestingherită a copiilor în condiții de siguranță. În plus, apartamentul de tip familial să aibă o curte suficient de mare pentru a permite spațiu de joacă și activități de exterior pentru un număr mare de copii. E recomandat ca structura clădirii să includă un spațiu delimitat pentru personal (baie, zonă de depozitare bunuri personale, dosare, medicamente, etc.)

Amplasament – integrare în comunitate. Apartamentul de tip familial (ATF) să fie aproape de forme permanente de mijloace de transport în comun care funcționează cu regularitate. Apartamentul să fie amplasat în interiorul comunității, pe o stradă obișnuită, într-un bloc de apartamente tipic, situat între alte clădiri similare, cu vecini tipici. Apartamentul trebuie să aibă acces la servicii medicale ușor accesibile, la servicii educaționale adecvate nevoilor grupului de copii.
Structura grupului de copii din ATF. Structura grupului de copii să țină seama de:

grupurile de frați care ar putea locui împreună.
proveniența copiilor să fie din comunitatea unde este construită casa, sau suficient de aproape pentru a facilita reluarea și menținerea contactului cu familia.
nivelul de nevoi speciale, astfel încât să nu existe riscuri legate de siguranța copiilor.
tipul de nevoi speciale ale copiilor astfel încât să fie posibil accesul nestingherit în și din blocul de apartamente, fără ajutor.
nevoile educaționale și medicale ale copiilor.

Atmosfera din ATF. Scopul principal e acela de a replica o atmosferă familială, de intimitate și de căldură, tipică unei locuințe din comunitate, cu accent pus pe dorințele copiilor privind amenajarea camerelor, colegii de cameră, mobilierul. Mișcarea în apartament să nu fie restriționată pentru copii în nici una dintre încăperi și să ofere intimitate pentru baie și dormitor. Atmosfera să nu fie afectată de semne și practici tipice clădirilor instituționale: signalistica hipertrofiată de ieșire în caz de incendiu, tabele și însemne PSI, stingătoare puse la loc vizibil, circuit alimentar, acces restricționat pentru copii în bucătărie.
Patrimoniul – Apartamentele să fie păstrate/transferate în patrimoniul administrației locale/județene responsabile legal de tipul de serviciu social rezidențial respectiv, pentru a garanta păstrarea destinației lor, atâta vreme cât acest lucru se dovedește necesar.
Interzicerea redenumirii și recompartimentării centrelor de plasament, ca pretext de dezvoltare de ATF. Astfel, nu vor fi sub nici o formă aprobate proiectele care au ca obiect recompartimentarea centrelor de plasament în așa-zise ”apartamente”, fiindcă ele nu au cum să replice atmosfera de tip familial, condițiile de trai din comunitate, sau relațiile interumane necesare pentru crearea unui context cât mai apropiat de cel familial.

Recomandările de mai sus se aplică tuturor copiilor/tinerilor, fie aceștia cu sau fără nevoi dizabilități.